Update Required
To play the media you will need to either update your browser to a recent version or update your Flash plugin.
Paştele şi întâii născuţi
1Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
2„Pune-Mi deoparte ca sfânt* pe orice întâi născut, pe orice întâi născut dintre copiii lui Israel, atât dintre oameni, cât şi dintre dobitoace: este al Meu.”
3Moise a zis poporului: „Aduceţi-vă* aminte de ziua aceasta, când aţi ieşit din Egipt, din casa robiei, căci cu mână** puternică v-a scos Domnul de acolo. Să nu mâncaţi† pâine dospită.
5Când te va duce* Domnul în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, heviţilor şi iebusiţilor, pe care a** jurat părinţilor tăi că ţi-o va da, ţară unde curge lapte şi miere, să ţii† următoarea slujbă în luna aceasta.
9Să-ţi fie ca un* semn pe mână şi ca un semn de aducere aminte pe frunte, între ochii tăi, pentru ca Legea Domnului să fie totdeauna în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Domnul din Egipt.
13Să răscumperi* cu un miel pe orice întâi născut** al măgăriţei, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi, de asemenea, pe orice întâi născut de parte bărbătească dintre fiii tăi.
14Şi când te va* întreba fiul tău într-o zi: ‘Ce înseamnă lucrul acesta?’ să-i răspunzi: ‘Prin mâna Lui cea atotputernică, Domnul ne-a scos din Egipt, din casa robiei;
15şi, fiindcă Faraon se încăpăţâna şi nu voia să ne lase să plecăm, Domnul* a omorât pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la întâii născuţi ai oamenilor până la întâii născuţi ai dobitoacelor. Iată de ce aduc jertfă Domnului pe orice întâi născut de parte bărbătească şi răscumpăr pe orice întâi născut dintre fiii mei.
17După ce Faraon a lăsat pe popor să plece, Dumnezeu nu l-a dus pe drumul care dă în ţara filistenilor, măcar că era mai aproape, căci a zis Dumnezeu: „S-ar putea să-i pară* rău poporului văzând războiul şi să se întoarcă** în Egipt.”
18Ci Dumnezeu a pus* pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie, spre Marea Roşie. Copiii lui Israel au ieşit înarmaţi din ţara Egiptului.
19Moise a luat cu el oasele lui Iosif; căci Iosif pusese pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când vă va cerceta Dumnezeu*, să luaţi cu voi oasele mele de aici.”
21Domnul* mergea înaintea lor: ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, pentru ca să meargă şi ziua, şi noaptea.
