Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

  Ieremia  


Capitolul 36
  • Cartea lui Ieremia, arsă
  • 1 În al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, următorul cuvânt a fost rostit către Ieremia din partea Domnului:
  • 2 „Ia* un sul de carte şi scrie** în ea toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israel, cu privire la Iuda şi cu privire la toate neamurile, din ziua când ţi-am vorbit, pe vremea lui Iosia††, până în ziua de azi!
  • * Isa 8:1; Ezec 2:9; Zah 5:1; ** Ier 30:2; Ier 25:15; †† Ier 25:3;
  • 3 Poate* că, dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce**, fiecare, de la calea lor cea rea, şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul.”
  • * Ier 36:7; Ier 26:3; ** Ier 18:8; Iona 3:8;
  • 4 Ieremia a chemat* pe Baruc, fiul lui Neriia, şi Baruc** a scris într-o carte, după cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese lui Ieremia Domnul.
  • * Ier 32:12; ** Ier 45:1;
  • 5 Apoi Ieremia a dat următoarea poruncă lui Baruc: „Eu sunt închis şi nu pot să merg la Casa Domnului.
  • 6 De aceea, du-te tu însuţi şi citeşte din carte ce ai scris în ea după spusele mele, şi anume cuvintele Domnului, citeşte-le în auzul poporului, în Casa Domnului; în ziua* postului să le citeşti şi în auzul tuturor acelora din Iuda care vor veni din cetăţile lor.
  • * Lev 16:29; Lev 23:27-32; Fapte 27:9;
  • 7 Poate* că se vor smeri cu rugăciuni înaintea Domnului şi se va întoarce fiecare de la calea sa cea rea. Căci mare este mânia şi urgia cu care a ameninţat Domnul pe poporul acesta!”
  • * Ier 36:3;
  • 8 Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce-i poruncise prorocul Ieremia şi a citit din carte cuvintele Domnului, în Casa Domnului.
  • 9 În al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au chemat la un post înaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului şi pe tot poporul venit din cetăţile lui Iuda la Ierusalim.
  • 10 Atunci, Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia în auzul întregului popor, în Casa Domnului, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Şafan, logofătul, în curtea de sus, la intrarea* porţii celei noi a Casei Domnului.
  • * Ier 26:10;
  • 11 Însă Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse în carte,
  • 12 s-a coborât la casa împăratului, în odaia de scris a logofătului, unde stăteau toate căpeteniile: logofătul Elişama, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Zedechia, fiul lui Hanania, şi toate celelalte căpetenii.
  • 13 Şi Mica le-a spus toate cuvintele pe care le auzise când citea Baruc din carte în auzul poporului.
  • 14 Atunci, toate căpeteniile au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, să-i spună: „Ia în mână cartea din care ai citit în auzul poporului şi vino!” Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mână şi s-a dus la ei.
  • 15 Ei i-au zis: „Şezi şi citeşte-o în auzul nostru.” Astfel, Baruc a citit-o în auzul lor.
  • 16 Când au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat cu groază unii la alţii şi au zis lui Baruc: „Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.”
  • 17 Şi au mai pus lui Baruc următoarea întrebare: „Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui!”
  • 18 Baruc le-a răspuns: „El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, şi eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.”
  • 19 Căpeteniile au zis lui Baruc: „Du-te de te ascunde, tu şi Ieremia, ca să nu ştie nimeni unde sunteţi.”
  • 20 Ei s-au dus apoi la împăratul în curte, lăsând cartea în odaia de scris a logofătului Elişama şi au spus toate cuvintele din ea în auzul împăratului.
  • 21 Împăratul a trimis pe Iehudi să ia cartea. Iehudi a luat-o din odaia logofătului Elişama şi a citit-o în auzul împăratului şi în auzul tuturor căpeteniilor care stăteau împrejurul împăratului.
  • 22 Împăratul şedea în casa* de iarnă, căci era în luna a noua, şi înaintea lui era un foc de cărbuni aprinşi.
  • * Amos 3:15;
  • 23 După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului şi a aruncat-o în jăraticul de cărbuni, unde a fost arsă de tot.
  • 24 Împăratul şi toţi slujitorii lui care au auzit toate cuvintele acelea nu s-au înspăimântat şi nu şi-au sfâşiat* hainele.
  • * 2 Imp 22:11; Isa 36:22; Isa 37:1;
  • 25 Elnatan, Delaia şi Ghemaria stăruiseră de împărat să nu ardă cartea, dar el nu i-a ascultat.
  • 26 Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdel, să pună mâna pe logofătul Baruc şi pe prorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns.
  • 27 După ce a ars împăratul cartea care cuprindea cuvintele pe care le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia:
  • 28 „Ia din nou o altă carte şi scrie în ea toate cuvintele care erau în cea dintâi carte pe care a ars-o Ioiachim, împăratul lui Iuda.
  • 29 Şi despre Ioiachim, împăratul lui Iuda, spune: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Tu ai ars cartea aceasta, zicând: ‹Pentru ce ai scris în ea cuvintele acestea: „Împăratul Babilonului va veni, va nimici ţara aceasta şi va nimici din ea oamenii şi dobitoacele”?›»
  • 30 De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: «Niciunul* din ai lui nu va şedea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură** ziua şi la frig noaptea.
  • * Ier 22:30; ** Ier 22:19;
  • 31 Îl voi pedepsi pe el, sămânţa lui şi pe slujitorii lui pentru nelegiuirea lor şi voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste oamenii lui Iuda toate nenorocirile cu care i-am ameninţat, fără ca ei să fi vrut să Mă asculte!»’”
  • 32 Ieremia a luat o altă carte şi a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofătul. Baruc a scris în ea, după spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate la ea.
  Ieremia, capitolul 36  
Versetul zilei
Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.
Romani 2:1
Pune-l pe pagina ta