Luca, 7

¹ După ce a sfârşit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului care-L asculta, Isus a* intrat în Capernaum.

² Un sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult şi care era bolnav pe moarte.

³ Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimis la El pe nişte bătrâni ai iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui.

⁴ Aceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul şi au zis: „Face să-i faci acest bine,

⁵ căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga.”

⁶ Isus a plecat cu ei, dar nu era departe de casă când sutaşul a trimis la El pe nişte prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te mai osteni atâta, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu.

⁷ De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

⁸ Căci şi eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostaşi. Şi zic unuia: ‘Du-te!’ şi se duce; altuia: ‘Vino!’ şi vine; şi robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ şi-l face.”

⁹ Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutaş, S-a întors spre norodul care mergea după El şi a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă atât de mare.”

¹⁰ Când s-au întors acasă, trimişii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

¹¹ În ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

¹² Când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate.

¹³ Domnului, când a văzut-o, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu plânge!”

¹⁴ Apoi, S-a apropiat şi S-a atins de raclă. Cei ce o duceau s-au oprit. El a zis: „Tinerelule, scoală-te* , îţi spun!”

¹⁵ Mortul a şezut în capul oaselor şi a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui.

¹⁶ Toţi* au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu şi ziceau: „Un mare proroc s-a** ridicat între noi; şi Dumnezeu† a cercetat pe poporul Său.”

¹⁷ Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată Iudeea şi prin toate împrejurimile.

¹⁸ Ucenicii* lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

¹⁹ Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi şi i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?”

²⁰ Aceştia, când s-au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: ‘Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?’”

²¹ Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri, de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea.

²² Şi*, drept răspuns, le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii** văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor† li se propovăduieşte Evanghelia.

²³ Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.”

²⁴ După ce* au plecat trimişii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?

²⁵ Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi şi cei ce trăiesc în desfătări sunt în casele împăraţilor.

²⁶ Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un proroc? Da, vă spun, şi mai mult decât un proroc.

²⁷ El* este acela despre care este scris: ‘Iată, trimit pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.’

²⁸ Vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el.

²⁹ Şi tot norodul care l-a auzit şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind* botezul lui Ioan,

³⁰ dar fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul* lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

³¹ Cu* cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

³² Seamănă cu nişte copii care stau în piaţă şi strigă unii către alţii: ‘V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale, şi n-aţi plâns.’

³³ În adevăr, a venit Ioan* Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, şi ziceţi: ‘Are drac.’

³⁴ A venit Fiul omului, mâncând şi bând, şi ziceţi: ‘Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.’

³⁵ Totuşi* Înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei.”

³⁶ Un* fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa fariseului şi a şezut la masă.

³⁷ Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului. A adus un vas de alabastru cu mir mirositor

³⁸ şi stătea înapoi lângă picioarele lui Isus şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult şi le ungea cu mir.

³⁹ Când a văzut lucrul acesta, fariseul care-L poftise şi-a zis: „Omul acesta*, dacă ar fi un proroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.”

⁴⁰ Isus a luat cuvântul şi i-a zis: „Simone, am să-ţi spun ceva.” „Spune, Învăţătorule”, I-a răspuns el.

⁴¹ „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt, cu cincizeci.

⁴² Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?”

⁴³ Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.”

⁴⁴ Apoi S-a întors spre femeie şi a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei şi Mi le-a şters cu părul capului ei.

⁴⁵ Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.

⁴⁶ Capul nu Mi l-ai uns cu* untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir.

⁴⁷ De aceea* îţi spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin iubeşte puţin.”

⁴⁸ Apoi a zis femeii: „Iertate* îţi sunt păcatele!”

⁴⁹ Cei ce şedeau cu El la masă au început să zică între ei: „Cine* este Acesta de iartă chiar şi păcatele?”

⁵⁰ Dar Isus a zis femeii: „Credinţa* ta te-a mântuit; du-te în pace.”

Concurs

Contact

Biblia

Luca Capitolul 7

Din acest capitol