Matei, 5

¹ Când a văzut Isus noroadele, S-a suit* pe munte şi, după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.

² Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:

³ „Ferice* de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

⁴ Ferice* de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!

⁵ Ferice* de cei blânzi, căci ei** vor moşteni pământul!

⁶ Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci* ei vor fi săturaţi!

⁷ Ferice de cei milostivi, căci* ei vor avea parte de milă!

⁸ Ferice* de cei cu inima curată, căci** ei vor vedea pe Dumnezeu!

⁹ Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

¹⁰ Ferice* de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

¹¹ Ferice* va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

¹² Bucuraţi-vă* şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa** au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.

¹³ Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea* îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.

¹⁴ Voi* sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.

¹⁵ Şi oamenii n-aprind* lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă.

¹⁶ Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei* să vadă faptele voastre bune şi să slăvească** pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

¹⁷ Să* nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

¹⁸ Căci adevărat vă spun, câtă vreme* nu vor trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.

¹⁹ Aşa că oricine* va strica una din cele mai mici din aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii să le păzească va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

²⁰ Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece* neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

²¹ Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi* ; oricine** va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.’

²² Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va* cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule!’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei.

²³ Aşa că, dacă* îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

²⁴ lasă-ţi* darul acolo, înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

²⁵ Caută* de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă** vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă.

²⁶ Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.

²⁷ Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să* nu preacurveşti.’

²⁸ Dar Eu vă spun că oricine se uită* la o femeie ca s-o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui.

²⁹ Dacă* , deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l** şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

³⁰ Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

³¹ S-a zis iarăşi: ‘Oricine* îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.’

³² Dar Eu vă spun că oricine* îşi va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.

³³ Aţi mai auzit iarăşi că* s-a zis celor din vechime: ‘Să nu** juri strâmb; ci să† împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.’

³⁴ Dar Eu vă spun: Să nu juraţi* nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul** de domnie al lui Dumnezeu;

³⁵ nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea* marelui Împărat.

³⁶ Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

³⁷ Felul* vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.

³⁸ Aţi auzit că s-a zis: ‘Ochi* pentru ochi şi dinte pentru dinte.’

³⁹ Dar Eu vă spun: Să* nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui** te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.

⁴⁰ Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.

⁴¹ Dacă te sileşte* cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

⁴² Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu* întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.

⁴³ Aţi auzit că s-a zis: ‘Să* iubeşti pe aproapele tău şi să** urăşti pe vrăjmaşul tău.’

⁴⁴ Dar Eu vă spun: Iubiţi* pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc** şi vă prigonesc,

⁴⁵ ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară* soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

⁴⁶ Dacă iubiţi* numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

⁴⁷ Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?

⁴⁸ Voi fiţi* dar desăvârşiţi, după cum** şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

Concurs

Contact

Biblia

Matei Capitolul 5

Din acest capitol